Am 20 de ani, ea are 18. Pot spune ca am avut o relatie frumoasa timp de un an si jumatate, perioada in care ne-am iubit foarte mult, simteam ca sentimentele sunt reciproce, totul era frumos doar ca eu o cam neglijam, am lasat-o sa fie libera, cand iesea cu fetele ii stiam fiecare pas. Chiar daca ma comportam mai rece, o iubeam la nebunie.
Toate bune si frumoase pana in clipa in care a inceput sa nu ma mai sune, cand o sunam era rece, o intrebam ce are si de ce vorbeste asa. Si ea ma acuza pe mine ca o insel si ca nu o mai iubesc. Am simtit ca ceva nu e in regula si am inceput sa vorbesc si sa ma sfatuiesc cu al doilea cel mai bun prieten al meu (R) care imi spunea ca nu stie nimic despre ea. Intre timp eu o mai sunam, o chemam la mine sa stea poate, o inbunez cu ceva sa nu ne despartim.
Am avut un soc, am slabit cateva kg pentru ca nu puteam manca, incepusem sa beau mult, zi de zi, nu mai puteam sa dorm, si ma gandeam ca nu stiam ce are. Eram terminat psihic, si deja era vizibil ca nu ma simt bine (chiar dak ma zbateam sa nu arat nimic).
Eu o tot acuzam ca ma inseala cu G si i-am spus sa o terminam, ca nu are rost sa ma consum. Eu l-am tot intrebat pe G daca este ceva intre ei, aveam foarte mare incredere si nu credeam ca el poate sa-mi faca asa ceva. R mi-a spus intr-o seara ca imi va dovedi ca intre ei este ceva dintr-o pura intamplare. A venit ziua in care trebuia sa mergem la padure sa imi sarbatoresc eu ziua de nastere, am facut ceva mic intre prieteni. Eu nu mai eram cu fata pe care o iubeam dar am invitat-o si pe ea pentru ca am crezut ca poate am gresit eu despartindu-ma de ea. Toata ziua aia a fost un cacat... M-am simtit prost rau, m-am certat rau de tot cu ea, imi vorbea foarte urat, pur si simplu a fost o zi NEAGRA. Si am inceput o discutie despre: sex, cupluri, iubire, chestii de genu asta. Intampaltor R mi-a dovedit ca a avut dreptate prin ce mi-a zis... Punandu-i fostei iubite o intrebare simpla si rapida, la care aceasta nu a avut ce sa zica si a zis ca nu are curaj.(Intrebarea a fost: Ai curaj sa mergi cu mine in fata biserici sa te juri ca nu te-ai culcat cu el?). Cand am auzit asta m-am facut "curcubeu" de nervi si am vrut sa ma iau de ei... Dar R mi-a zis sa incetez si sa tac, sa nu zic nimic ca o sa fie mai bine. Am facut ca el si am tacut chiar daca nu mai puteam.
Peste cateva zile am luat-o la sigur si i-am spus ca stiu ca m-a inselat, stiu si cu cine si daca nu recunoaste o voi pune fata in fata cu acea persoana. Ea a recunoscut ca a fost cu el si atat. Nu stiam ce sa fac, sa-l omor, sa o omor, sa-i omor pe amandoi. Nu am mai simtit niciodata o asemenea durere in suflet, nu mai aveam pentru ce trai.
Pe el nu o sa-l iert niciodata pentru ca e o persoana matura, o persoana careia eu ii spuneam cat de mult o iubesc pe aceasta fata, o persona care-mi dadea sfaturi, o persoana pe care am avut incredere sa i-o las pe mana lui cand eu nu eram. Iar el imi spune zambind cand a venit la mine in casa "ce ai ma de dai asemenea mesaj?" si cand a vazut ca eu stiu totul, a tacut din gura, nega. Eu i-am spus o faza care el a facut-o si cand a vazut ca stiu cu adevarat a zis "bine, cum crezi tu", si a plecat (asta s-a intamplat o zi dupa Paste). Eu in noaptea aia am plecat la un baiat din militari sa dorm acolo. Si aproape toata noaptea am vorbit cu ea la telefon si incercam sa aflu de ce a facut asta si sa-mi spuna absolut tot adevarul. (Din 3 ani de relatie 1 an jumate a fost cu G).
Nu va doresc sa vi se intample si voua acest lucru.
Acest text a fost scris din inima si cu lacrimi de iubire pentru EA.
